Drumul pana acolo este f. bun (complet asfaltat) si culmea este ca va fi si mai bun deoarece se lucreaza si se modernizeaza.
De la orasul Jibou pana la Moigrad Porolissum, am ales ruta Borza, Creaca, Brebi in special pentru peisajul oferit, zona pitoreasca, sate vechi traditionale, dealuri si o sosea plina de viraje frumoase. Se fac cam 30 de minute in total.
La destinatie exisat un loc de parcare "direct pe deal", neasfaltat, dar poate "cuprinde" multe masini ale turistilor.
Wikipedia:
Porolissum a fost un oraș roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, orașul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerțului cu băștinașii daci, și a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari și mai bine păstrate din România. Se găsește pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Moigrad-Porolissum, respectiv a comunei Mirșid, județul Sălaj.
Fortul, costruit inițial din lemn pe fundații de piatră, găzduia circa 5.000 de soldați din trupele auxiliare, transferați din Spania, Galia și Britania. Chiar dacă numele Porolissum pare a avea o origine dacă, arheologii încă nu au descoperit dovezi ale vreunei așezări dace care să fi precedat fortul roman. În deceniile următoare, fortul a fost mărit și reconstruit în piatră (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), și o așezare civilă s-a dezvoltat în jurul centrului militar. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumită astfel după orașul deja relativ mare) în 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub împăratul Septimius Severus, orașul a primit statut de municipium, permițându-le conducătorilor și negustorilor săi să lucreze în mod independent. Deși romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar orașul a fost abandonat de către fondatorii săi, dovezile arheologice indică că a rămas locuit timp de mai multe secole după această dată.
Desi periodic se organizeaza o serie de evenimente in aer liber, din fericire am "prins" o zis in care erau doar muncitorii care restaureaza zidul cetatii si un microbuz cu turisti. Liniste frumos.
Agentul de paza de la intrere este ghid, taxator, paza, si normal iti da idicatii unde sa parchezi, foarte de treaba.
Distantele de parcurs intre sit-uri sunt destul de mari, dar peisajul este foarte frumos. Zona este incercuita de dealuri, incercuite la randul lor de munti.
Va urma !
