Pagina 3 din 5

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Sâm Mar 03, 2018 11:46 am
de damblagiu
Doar Basescu, ca primar,
Curata zapada,clar.
Iarna nu era ca vara.
Marul nu era ca para.
Asfaltul era la negru
Pentru Firea un exemplu.
Acu' Doamne ce sa faci!?
Pe Turcescu sa-l imbraci,
In haine de primarie,
Ca acoperit sa fie!?


.......April! la politichie.

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Mar Ian 15, 2019 10:04 am
de Tabby
15 Ianuarie "Ziua Culturii Nationale" 169 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu!
La multi ani !

Mihai Eminescu
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci rămâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântul
Spada ta de sânge duşman fumegând,
Şi deasupra idrei fluture cu vântul
Visul tău de glorii falnic triumfând,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vâlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surâzând,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Când cu lampa-i zboară lumea luminând,
El pe sânu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strânge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Mar Ian 15, 2019 10:35 am
de damblagiu
Tabby scrie: Mihai Eminescu
Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie


:clap: :clap: :clap:

Ma duc sa mananc un gulas.

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Mar Ian 15, 2019 4:44 pm
de pozeDECAT

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Mie Ian 16, 2019 12:30 am
de iuliangrecu
Și dacă viața e pustiu, vorba unui contemporan în viața, facem poezii:

"Drăgălaşe păhărele
Dinainte-mi să se pună
Să se toarne vin în ele,
Poftă bună!
Să golim toţi în tăcere
Iar cuiva vin de nu-i place
Bea-atunci mai bine bere,
Bea în pace!
Cine-i ameţit prea tare
Pe sub mese să se culce
Şi în zgomot de pahare,
Doarmă dulce!
Să nu fie vorbă lungă
Doară ştim ce scurtă-i viaţa
Să bem până să ne-ajungă,
Dimineaţa."

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Mie Ian 16, 2019 9:12 am
de pozeDECAT
iuliangrecu scrie:Și dacă viața e pustiu, vorba unui contemporan în viața


Pentru ca eu sunt singurul contemporan in viata, zic sa stie lumea ca vorba nu e a mea, nici a voastra, ci a urmasilor urmasilor vostri, de la autorii filmului "Secretul lui Bachus" :angel: . Iar aia sunt toti morti - scenarist, regizor, actorul care are replica ...

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Dum Feb 10, 2019 10:51 pm
de Tabby
...o alta "pasiune" ca tot e tema in concursul foto ...

- Ce-ai lua cu tine,
Daca s-ar pune problema
Sa faci zilnic naveta între rai si iad,
Ca sa tii niste cursuri?
- O carte, o sticla cu vin si-o femeie, Doamne,
Daca nu-ti cer prea mult.
- Ceri prea mult, îti taiem femeia,
Te-ar tine de vorba,
Ti-ar împuia capul cu fleacuri
Si n-ai avea timp sa-ti pregatesti cursul.
- Te implor, taie-mi cartea,
O scriu eu, Doamne, daca am lânga mine
O sticla de vin si-o femeie.
Asta as dori, daca nu cer prea mult.
- Ceri prea mult.
Ce-ai dori sa iei cu tine,
Daca s-ar pune problema
Sa faci zilnic naveta între rai si iad,
Ca sa tii niste cursuri?
- O sticla de vin si-o femeie,
Daca nu cer prea mult.
- Ai mai cerut asta o data, de ce te încapatânezi,
E prea mult, ti-am spus, îti taiem femeia.
- Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoana?
Mai bine taiati-mi vinul,
Ma moleseste si n-as mai putea sa-mi pregatesc cursul,
Inspirându-ma din ochii iubitei.
Tacere, minute lungi,
Poate chiar vesnicii,
Lasându-mi-se timp pentru uitare.
- Ce-ai dori sa iei cu tine,
Daca s-ar pune problema
Sa faci zilnic naveta între rai si iad,
Ca sa tii niste cursuri?
- O femeie, Doamne, daca nu cer prea mult.
- Ceri prea mult, îti taiem femeia.
- Atunci taie-mi mai bine cursurile,
Taie-mi iadul si raiul,
Ori totul, ori nimic.
As face drumul dintre rai si iad degeaba.
Cum sa-i sperii si sa-i înfricosez pe pacatosii din iad,
Daca n-am femeia, material didactic, sa le-o arat?
Cum sa-i înalt pe dreptii din rai,
Daca n-am cartea sa le-o talmacesc?
Cum sa suport eu drumul si diferentele
De temperatura, luminozitate si presiune
Dintre rai si iad,
Daca n-am vinul sa-mi dea curaj?

Marin Sorescu - "Daca nu cer prea mult "

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Dum Feb 10, 2019 11:10 pm
de damblagiu
Nu o stiam. Frumos, mai puțin partea cu materialul didactic.

Trimis folosind Tapatalk

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Sâm Iul 20, 2019 7:28 am
de Tabby
Pentru că azi ar fi fost ziua LUI ....20 iulie 1943...

La mulți ani oriunde ai fi !!!....minune a întâmplării....


Nebun de alb

Acum sunt mai pustiu ca totdeauna,
De când mă simt tot mai bogat, de tine,
Şi-mi stau pe tâmple soarele şi luna,
Acum mi-e cel mai rău şi cel mai bine.

M-aş jelui în fel de fel de jalbe
În care nici n-aş spune cum te cheamă,
Pătrate negre şi pătrate albe
Îmi covârşesc grădina şi mi-e teamă.

Şi, uite, n-are cine să ne-ajute,
Abia-şi mai ţine lumea ale sale
Şi-ntr-un perete alb de muze mute
Nebunii negri caută o cale.

Prin gări descreierate - accidente,
Mărfare triste vin, în miezul verii,
Iar eu sunt plin de gesturi imprudente,
Ca să te-apropii şi ca să te sperii.

Jur-împrejur, privelişti aberante,
Copii fragili ducând părinţii-n spate,
Bătrâni cu sănii gri de os pe pante
Şi albatroşi venind spre zări uscate.

Mi-e dor de tine şi îţi caut chipul
În fiecare margine a firii,
În podul palmei, dacă iau nisipul,
Simt un inel jucându-se de-a mirii.

Te-aud în bătălii din vreme-n vreme,
Ostaşii gărzii tale ţi se-nchină,
Iubita mea cu foarte mari probleme,
Cu chip slavon şi nume de regină.

Fiorul rece prin spinare-mi trece,
Când mi-amintesc cu gene-nlăcrimate
Că tu, de la etajul treisprezece,
Voiai să te arunci, să scapi de toate.

Dar tu-nţelegi, de fapt, că nu se cade
Să-ţi pui în cumpănă întreaga viaţă,
Că nu-s în joc abstractele rocade,
Ci sângele ce fierbe sau îngheaţă.

Neputincioasă, tristă şi frigidă,
Aşa ai fost şi apăreai senină,
Dar cel care-a ştiut să te deschidă
Nu-i fericit, ci îmbătat de vină.

De te lucram sârguincios cu dalta,
De te făceam din carnea mea, iubito,
Nu deveneai, cum astăzi eşti, o alta,
Pe care la căldură am trezit-o.

Lăsând ambiţiile de o parte,
Ne aruncăm în marea nemiloasă
Şi-mpreunaţi, ca filele-ntr-o carte,
Ne facem, din sudoare, sfântă casă.

Pe urmă, vin ceilalţi să ne-o distrugă
Şi ochii tăi mă caută întruna
Şi eu înalţ nefericită rugă,
Purtând pe tâmple soarele şi luna.

Şi te iubesc cu milă şi cu groază,
Tot ce-i al tău mi se cuvine mie,
Ca un nebun de alb ce capturează
Regina neagră, pentru veşnicie.

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Sâm Iul 20, 2019 8:37 am
de damblagiu
Că om nu mi a plăcut, neam. Ca poet merge, parerea mea.
Azi se împlinesc 50 ani de când se spune ca omul a pus piciorul pe lună. Vorba poetului, Mă uit la luna, luna i sus.

Trimis de pe al meu SM-G925F folosind Tapatalk

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Sâm Iul 20, 2019 9:21 am
de Tabby
damblagiu scrie:Că om nu mi a plăcut, neam. Ca poet merge, parerea mea.

Trimis de pe al meu SM-G925F folosind Tapatalk


...ca poet il ador ...ca OM si-a asumat alegerile in viata..
Parerea mea , evident !!!

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Lun Sep 02, 2019 10:01 pm
de Tabby
Că tot e lună nouă :think:

"Ce mai faci prin septembrie?
Adulmeci zborul berzelor
Care ne-au lăsat cuiburile
În custodie şi în poezie?
Ce mai faci prin septembrie?
Te scunzi prin roua dimineţilor?
Prin ceaţa subţire a eului?
Respiri aerul cu gust de toamnă?
Ce mai faci prin septembrie?
Ţi-e dor, ţi-e sete, ţi-e teamă?
Te laşi purtată de vânt?
În taină iubeşti în gând?
Ce mai faci prin septembrie?
Desenezi conturul mării
Pe frunze, pe ferestre, pe cer, pe vene?
Şi asculţi valurile în căuşul palmei?
Ce mai faci prin septembrie?
Eşti prinsă în pânza de păianjen
A răsăritului, a asfinţitului
A dorului de timp de vamă
Ce mai faci prin septembrie?
Îţi muţi inima într-o frunză rară
Cu gândul la iubirea de-astă vară?
Mă mai adori, o să mai doară?
Ce mai faci prin septembrie?
Prinzi clipa în chihlimbar?
Te aştept, orele 20.00, secolul XXI
Cu sufletul într-un ram.
Ce mai faci prin septembrie?"

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Lun Sep 23, 2019 7:58 pm
de Tabby
"La echinocțiul de toamnă
Lumina e egală cu umbra.
La echinocțiul de toamnă
Memoria e egală cu visul.
La echinocțiul de toamnă
o tâmplă e egală cu alta."

( Umbra cuvintelor~Octavian Paler)

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Mie Oct 30, 2019 3:55 pm
de Tabby
Pentru ca inca suntem... "Condamnati la toamna"

"Nu e toamnă cum eşti tu,

vara mea de suflet, nu,

pe pământ,

vara decăzu.

Dacă pădurea ne condamnă

la nostalgie, fără rost,

e toamnă, vara mea, e toamnă,

aşa cum poate n-a mai fost.

Atâtea taine nepătrunse

ne cad în braţe la un semn

şi suntem îmbrăcaţi în frunze

şi căptuşiţi c-un fel de lemn.

În râu sunt două lăzi de bere,

pe foc s-a pus un ultim vreasc,

trec cerbi frumoşi, bolnavi de fiere,

către cerboaice care nasc.

Şi ziua e atât de mică

încât n-ai vreme de-un salut,

şi-un fum noptatec o complică

şi săptămâna a trecut.

Mai e în tot un pic de vară,

dar pături aspre ne-nsoțesc,

la orice drum mai lung afară

prin clăi de aburi nefiresc.

Mai am senzaţia că toate

pot fi şi altfel decât sunt,

dar munţii-mi pun poveri în spate

şi simt că port pe tălpi pământ.

Acum şi fiarelor li-i foame

şi ies lunatice la drum,

pădurea este numai drame

şi-o mai salvăm cu câte-un fum.

Dar ea, deodată, ne condamnă

la nostalgii şi la păcat,

e toamnă, vara mea, e toamnă,

şi-atât de singur m-ai lăsat."

Re: Poezie

Mesaj necititScris: Vin Dec 13, 2019 4:12 pm
de Tabby
Decembrie, 13...


"Ești atât de frumoasă, iarnă!
Câmpul întins pe spate, lângă orizont,
și copacii opriți, din fuga crivățului…
Îmi tremură nările
și nici o mireasmă,
și nici o boare,
doar mirosul îndepărtat, de gheață,
al sorilor.
Ce limpezi sunt mâinile tale, iarnă!
Și nu trece nimeni
doar sorii albi se rotesc liniștit, idolatru
și gândul crește-n cercuri
sonorizând copacii
câte doi,
câte patru."

Nichita Stănescu - Cântec de iarnă