Forum Thassos | Forum Grecia

de **Sindrom** » Vin Feb 02, 2018 1:44 pm

Ultima data cand l-ai vazut pe aifon intreg?

Sau ai ramas fara el

de **iuliangrecu** » Vin Feb 02, 2018 7:13 pm

HHR scrie:Mi-am luat aifon

Vine seful la mine astazi cu o falca-n cer si una-n pamant si zbiara:
– Am auzit ca ai poze indecente pe iPhone cu fiica mea! E adevarat?
– Da, insa nu e ceea ce crezi.
– Nu? Dar atunci ce e?
– E un Samsung Galaxy…

de **HHR** » Sâm Feb 17, 2018 12:08 am

Nu dețin date concrete despre sanctificarea numitului Valentin și cu atît mai puțin despre obiceiurile pe care mentalul colectiv le-a legat de persoana dînsului. Am înțeles că trebuie să cumperi un cadou persoanei pe care o iubești. Treaba pare relativ simplă pentru necelibatari. Obligația ce incumbă acestora, sub aspectul subiectului pasiv, este simplă. Trebuie să cumpere un cadou soției. De ce ? Pentru că se prezumă că fiecare soț își iubește soția. Nu voi face discuții asupra naturii acestei prezumții. Așa merg lucrurile. Dacă ești căsătorit și nu-ți iubești soția ești, potrivit folclorului feminin: nesimțit, porc, bețiv ordinar, nerecunoscător ... ș.a.m.d. Dacă ești căsătorit și iubești altă femeie treaba e mai simplă, ești doar curvar, pentru că o femeie care iubește un bărbat căsătorit este calificată de toate femeile căsătorite drept curvă. Desigur, problema este susceptibilă de nuanțări, dar nu este momentul și locul pentru excursuri de acest gen. Am plecat spre mall să cumpăr cadou aparținătoarei. În deschidere, îmi iau o carte, ca să nu am discuții cu mine însumi despre faptul că nu mi-am luat ceva de sfîntul Valentin. Apoi, mă bag în autoservire. Mă gîndesc să iau ceva flori. Totalmente banal, oricine poate să ia flori unei femei.În plus, florile sînt moarte. Văd o grămadă de orhidee vii. Adică în glastre. Sînt peste o sută de orhidee la intrare. O hemoragie de orhidee. Fiecare al treilea bărbat ia o orhidee. Treaba este uzată moral. Mă și văd stînd ca boul, la ușă, cu orhideea în brațe. Clișeu. Trec pe lîngă cărți. Nu, nu se poate. Carte mi-am luat eu. O să zică că nu am fantezie, că nu am fost în stare să iau altceva decît mi-am luat mie. Merg la raionul de sport. Nu, nu e genul. Electrice. Nu, din astea avem. În plus, sînt scumpe. Mobilier, pas. Veselă. Nu, o să creadă că e un reproș mascat. Lenjerie intimă. Nu se cade, am depășit vîrsta legală. Parfumuri & stuff. Categoric, nu. Nu vreau să zgîndăresc vreo alergie ori, .mai rău, să generez întrebări de genul ... da cine folosește parfumul ăsta de îți place ? Pastă de dinți, apă de gură, periuță electrică. Niet, asta i-am luat acum doi ani. Textile. Nu, nu știu cît poartă. Ciocolată și pernuță roșie în formă de inimă. Exclus, e mai clișeu decît orhideea. Alimente avem. Pește. Nu, nu mîncăm pește decît în weekend și pînă atunci se strică. Sfeclă roșie. E rotundă și roșie. Se pretează și ca formă și ca culoare. Merg la raion. Produsul lipsește din stoc. În locul sfeclei zac cîteva ridichi negre. Nu, exclus. O doamnă mi-a zis că ridichea neagră găurește stomacu. Risc un dosar de ucidere din culpă sau, dacă procurorul este zelos, poate fi un omor cu intenție indirectă și nici nu pot să sper la o suspendare sub supraveghere. Las copiii pă drumuri și soacra înlăcrimată. Mă las păgubaș. Mai bine citesc cartea ce mi-am cumpărat-o și i-o povestesc pe scurt. Un cadou inedit, cu valențe culturale.

de **HHR** » Sâm Mar 03, 2018 11:04 am

Star date 01.03.2018. Captains Log - Am comandat flori, împreună cu colegii, cu două zile înainte; din timp. Mi-a revenit o găleată de plastic plină cu buchete şi apă. Apa ajuta florile să nu moară. Ele doar agonizează. Mai sunt trei găleţi şi o cutie. Cutia e cu buchete mai pretenţioase, dar fără apă. Alea sînt decedate. O luăm din birou în birou. La mulţi ani ! O primăvară frumoasă! Ţoc – ţoc. La mulţi ani ! O primăvară frumoasă! Ţoc – ţoc. Pupături peste pupături. De la al doilea birou pupăturile se suprapun. Un coleg, după al treilea birou pupat, are ruj pe obraz. Ne rîdem. Bine că nu e pe cămaşă. Am zis să le număr, pupăturile, dar, la un moment dat, pierd şirul. Sînt amețit de parfumuri. Clar, nu mai sunt ce-am fost. Adică distributiv. Acum, distribui doar flori. O primăvară frumoasă. Ţoc – ţoc. La mulţi ani ! Alt birou, alte ţoc – ţocuri. În febra ţoc- ţocurilor, e cît pe aici să ţoc – ţoc şi un băiat. Mă opresc la timp. Să nu iasă vorbe. Ies din al-nu-știu-cîtelea birou cu un buchet în mînă. Doi colegi mă flanchează. Parcă mă conduc la altar. Se rîd. Ţin florile pe/la piept şi mă umezesc pe bluziţă. Curge umpic şi pe pantaloni. Nu contează. Ţoc-ţoc. Încerc să scap de ultimul buchet. Un coleg, mai iute de mînă, mă lasă cu ochii în soare, scapă dînsul de penultimul lui buchet. Suntem la egalitate. Îl ţin, ca proasta, la piept şi trec la următorul ţoc – ţoc. Dacă-l arunc în spate, sigur îl prinde cineva ! Flower power !

de **HHR** » Mie Mar 07, 2018 9:51 pm

Mă duc să-l iau pe ăla mare de la pian. Ascult radio-cultural. Miștou. O emisiune cu olimpici. La fizică, matematică, informatică ... ș.a.m.d. Tocmai vorbește o adolescentă despre dragostea vieții dînsei: să izoleze adeneul din țesuturi animale. E alertă și excitată la maxim, în timp ce povestește despre metodologia izolării adeneului din țesut animal, pentru că, știe toată națiunea (romînii sînt o națiune ”de” și ”pro”- olimpici), că celula animală nu are perete celular. Nu știam. Pare lipsit de logică, dar nu pot contrazice, nici măcar mental, o olimpică. Explică, draga de ea, cum taie puțin din codița unui melc și nu știu ce face cu ea și pac (!) răsare adeneul de melc. Mi-o închipui cu mînuțele ei dotate cu degete subțiri, încolăcite pe ceva bisturiu, feliind melcul. Mare scofală, e mai umană decît francejii care îi halesc, de foame, fără vreun obiectiv științific. Ne mai spune că a lucrat și cu insecte, dar nimic, în această materie, nu se compară cu melcul. La un moment dat, cu o intonație perversă, spune că adoră mirosul de coadă de melc și că este vrăjită în timp ce se uită la recipientul în care stă adeneul (de melc), adică substanța aceea minunată care face diferența între specii. Schimb postul și mulțumesc, în gînd, Domnului, că m-a repartizat în specia care se distrează cu adeneul altor specii.

de **damblagiu** » Joi Mar 08, 2018 3:55 pm

Crema antirid, IVYS cica are extract de melc. Asa am auzit in reclama.

de **damblagiu** » Vin Mar 09, 2018 8:00 am

damblagiu scrie:Crema antirid, IVYS cica are extract de melc. Asa am auzit in reclama.

Dacă Dumnezeu ar fi orânduit altfel lucrurile în lume mă întreb, cum ar fi fost ca melcoaicele să folosească crema antirid cu extract de HHR?

Trimis folosind Tapatalk

de **HHR** » Sâm Mar 10, 2018 10:55 am

În taxi, spre birou. Trecem prin dreptul unei covrigării (au nume sofisticate, dar tot covrigării sînt). E coadă. Șoferul rîde și zice că stă lumea la mucenici. Nu mi-a fost clară niciodată treaba cu mucenicii. Nici nu mă interesează. Orthodoxie și paste făinoase. Șoferul continuă, azi e ziua bărbaților ! Tonul folosit vibrează undeva între revanșă și răzbunare. Indubitabil, înainte de a deveni o ”stare a lumii”, prostia este individuală. Mă îndoiesc că azi e ziua bărbaților, dar apreciez că mentalul masculin mediu evoluat a născocit o astfel de reacție stupidă la hemoragia florală din ajun. Zic, fals, azi nu e ziua bărbatului. Nu se poate domle, toată lumea știe că azi e ziua bărbatului. Nu insist. Recunosc mintea monoidee, cu curs univoc, fără opreliști sau răscruci. Acest tip de minte este parazitată de certitudini, este impermeabilă la dileme sau îndoială. Se simte dator să-mi explice că certitudinea asupra zilei bărbatului, pe nouă martie, este similară certitudinii că după viteza a întîia se bagă în a doua. Dixit. Cum aș putea să spulber serenitatea acestei siguranțe atît de dibaci exemplificate ? Să nu uit, mai zice, domnul șofer, ceva de patrușpatru de pahare. Irefutabil, fiind o chestie masculină, trebuie asociată, obligatoriu, cu băutura, deși nu văd nici-un impediment major să-ți bei mințile (și) pe data de opt martie, din cel puțin mai multe motive: pentru că așa dorește mușchiul tău și/sau în cinstea/ciuda femeilor. La coborîre, plătesc contravaloarea cursei și îi urez la mulți ani, ... de ziua bărbaților.

de **HHR** » Mar Mar 20, 2018 9:45 am

Plec la mall să iau o jucărie pentru ăla mare. Un lego. Sună telefonul. Aparținătoarea zice că ăla vrea ”Colosul Distrugerii Universale” de la Nexo Knight. Cum naiba să cer așa ceva ? Merg la Noriel și zic: vreau ”Colosul Distrugerii Universale”. Mă aștept să se uite, vînzătoarea, lung la mine. Nici vorbă. Tipa zice: Ok, mai avem opt bucăți. Ok, zic și io. Dacă aveți chestia asta, dați-mi și trei grenade și o bombă atomică !Ăla micu e corporatist. Păr puțin, monoidee ... etc. O să-i cumpăr o cămașă cu mînecă scurtă și o cravată asortată la mîneca scurtă.

de **HHR** » Sâm Mar 24, 2018 9:56 pm

Ăla mare a prins gustul jocurilor pă consolă/icsbox. În fiecare sîmbătă mă traduce cu o oră de stat la ceva jocuri din mall. 25 de lei ora de joacă. Am căutat prin altex ceva similar și făcînd un simplu calcul am concluzionat că e mai rentabil să cumpăr unul. Costă între patruzeci și cinzeci de ore de jucat pe ăla din mall. De curiozitate, la tura de azi, am luat ceva ziar și m-am postat în spatele puștiului, să văd ce joacă. Domnișoara de la jocuri, după ce a încasat de la subsemnatul mălaiul, l-a întrebat ce vrea să joace. Ăla mare, sigur pe dînsul, a zis: GETEA. Ok, a zis tipa și a făcut ceva setări pe aparate. Jocul e destul de simplu. Un personaj, ghidat de jucător, face tot felul de chestii. Se urcă în mașini, fură autovehicule, conduce agresiv, sparge magazine, bate oameni nevionovați pe stradă. Dacă apeși pe butoanele care trebuie, fute și picioare în zid sau se bate cu aerul. Clar, un personaj cu tulburări de personalitate, ceva între isterie și bipolaritate. După un sfert de oră de joc, realizez că a bifat 45 la sută din codul penal.

de **HHR** » Lun Mar 26, 2018 6:31 pm

De abia azi am luat act că au fost floriile în weekendul ce precede această minunată zi de luni. Prin urmare, mă aflu în săptămîna mare. Verific și on line. Pe primul site ce mi se deschide, între două reclame la sutiene (cu tot cu conținut) și ciorapi de damă, aflu că a începutără zilele săptămînii mari. Verific și pe calendarul catholique on line. Idem. Nu mai recurg la a treia sursă. Clar, în mod impardonabil am ratat floriile. Bine că nu cunosc catolici cu nume florale. Nu pot rata săptămîna mare. Nici nu știu ce trebuie să fac. Potrivit dialecticii creștine trebuie să ai sufletul limpede și iertător. Prin urmare, exclus alcoolul și gîndurile negative. Decît o bere mai am în frigider. Acolo să putrezească ! Beutura satanei. Trebuie să încep o campanie de iertare a semenilor. Din punct de vedere profesional iertarea este simplă, minuta de achitarea sau renunțare la aplicarea pedepsei este întotdeauna mai scurtă decît cea de condamnare. În plus, există formulare. Iertarea creștinească e mai dificilă. Ăia de nu-i cunosc sînt ca și iertați. Hai că nu e greu. Mai sînt cei care mi-au bușit mașina în ultimul an. Gata, i-am iertat. Vecinii din față care acum un an și ceva au adus o formație de manele de la Buzău și au ars-o pînă s-a crăcănat de zi. La ăștia iertarea e lipsită de obiect. Fapta e deja prescrisă, deci, scapă pă excepție. Mai e un tip din proximitatea profesională. Nu știu ce să zic. Mai am cîteva zile să reflectez asupra situației dînsului. Parcă nu l-aș ierta. Clar, am devenit selectiv și asta mă îndepărtează de dialectica creștină. Reiau demersul mîine, de Sf. Rupert, cu forțe pozitive și proaspete. Hai, doamneajută și pax vobiscum !

de **pozeDECAT** » Mar Mar 27, 2018 10:30 am

https://www.youtube.com/watch?v=UFR9IgCqwls
Minutul 35.50

de **HHR** » Mie Mar 28, 2018 9:30 pm

Dau drumu la teveu. E pe proteveu. Aşa s-a nimerit. Doamna doctor „bunăciune-în-ciuda-vîrstei” (Cuzino) explică, cu voce moderat-convingătoare, că sucul de fructe este la fel de dăunător pentru ficat ca şi berea. O altă specialistă în nutriţie o susţine şi oferă, in extenso, explicaţia fenomenului. Sucul de fructe are doar miezul fructului, fructoza, substanţă ce agresează ficatul, îl determină să producă trigliceride. Trigliceriderele au efecte letale asupra ficatului, conduc la ceea ce se numeşte ficat-gras, steatoză hepatică şi, în cele din urmă, la ciroză. Mai mult, supralicitează doamna doctor, apare şi colesterolul, substanţă ce ne bagă în mormînt pe linie circulatorie. Presupun că a început deja isteria în rîndul mămicilor „hai-la-mama-să-ţi-dea-un-suculeţ-de- (insert fruit)”.

de **HHR** » Sâm Mar 31, 2018 3:57 pm

Din perspectivă strict pascală, e destul de nasol să faci parte dintr-o familie mixtă, catolic-ortodoxă. Fiind reprezentantul religiei minoritare în familie, simt pă propria piele sensul noţiunii de discriminare. Este evident că anul acesta fiecare e cu paştele lui, cu ouăle lui, cozonacul lui … ş.a.m.d. Nu ştiu dacă din raţiuni cereşti sau considerente mai puţin cereşti paştele meu pică de ziua păcălelilor şi paştele aparţinătorilor într-o zi normală. De regulă, celebrarea paştelui are ca accesoriu culinar un festin desăvîrşit, începînd cu ouăle şi terminînd cu fripturile. Am fost uimit să văd că mi-a fost repartizată o cutie cu ouă gata vopsite (găsibile la supermarket) şi un sfert de cozonac făcut de gospodinele de la acelaşi supermarket. Pe lîngă raionul de vinoase s-a trecut rapid cu o singură remarcă: doar nu vrei să bei ? Eh, nu, las că-mi iau un pet de noroc. Ăla mare, sesizînd austeritatea, m-a întrebat dacă catolicii au iepuraş. Au, am zis, doar că e mai mic. Ahamz, probabil că e bolnav, a conchis moştenitorul. Ajuns acasă am văzut aparţinătoarea notînd ceva pe un colţ de ziar. Cred că e biletul de voie pentru înviere ! Lumînare, pă sfert arsă, am de la ultima pană de curent.